România avansează în clasamentul corupției, ajungând pe locul patru în UE

România nu se mai află în topul primelor trei cele mai corupte națiuni din Uniunea Europeană, un pas important în direcția corectă. Avansul României este determinat mai degrabă de prăbușirea standardelor din statele vecine decât de reforme structurale autohtone, dar totuși, este un semn pozitiv pentru țară.

În 2024, România a obținut un loc pe podium în clasamentul corupției, ocupând locul patru la nivel european în ceea ce privește absența corupției în sectorul public. Nota generală obținută de România la acest capitol este de 0,53 dintr-un maximum posibil de 1, ceea ce indică un progres semnificativ.

La nivel global, România se află pe poziția 57 dintr-un total de 143 de state evaluate. În ceea ce privește țările cu venituri ridicate, România se situează pe locul 44 din 51, reflectând provocările cu care se confruntă. Bucureștiul, în particular, ocupă locul 28 din 31 în zona extinsă care include statele membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European și America de Nord.

Metodologia aplicată de experții internaționali analizează trei piloni principali: oferirea de mită, influența nejustificată exercitată de interese publice sau private și deturnarea directă a fondurilor publice. Vulnerabilitățile au fost măsurate în raport cu activitatea din zona executivă, sistemul de justiție, poliție, armată și corpul legislativ.

Membrii Parlamentului obțin cel mai mic nivel de încredere, cu un scor de 0,25, cel mai slab rezultat sectorial din România. În contrast, oficialii din sistemul judiciar au un scor de 0,71, iar structurile din poliție și armată au adunat un punctaj de 0,69.

Primele locuri din topul negativ al corupției sunt ocupate de Bulgaria, Ungaria și Slovacia, iar Grecia, Croația și Italia se regăsesc în primele zece state cu probleme majore de integritate din Europa. În schimb, Danemarca, Norvegia și Suedia se află pe primele poziții în clasamentul integrității datorită politicilor stricte de transparență.